CREDITE, MARKETING, LEASING, BROKER CREDITE, 2

Analiza diagnostic a rezultatelor de productie

Pornind de la specificul productiei din cadrul societatii comerciale spicul S.A. si cunoscând ca produsele de panificatie, în marea lor majoritate, sunt stocabile, se poate spune ca productia “oferta” nu se poate identifica cu cererea decât în cazul sortimentului pâine, care pe masura ce se învecheste devine foarte greu vandabila. Trebuie subliniat ca si celelalte sortimente au termen de garantie relativ reduse (faina, sticksuri, foi placinta, blat tort). Ceea ce face necesar interventia factorilor de raspundere pentru corelarea activitatii de productie ca cea de stocare si desfacere a produselor de panificatie.
În ceea ce priveste productia, de o deosebita protectie se bucura consumurile specifice pe fiecare sortiment în parte, aceasta cu atât mai mult cu cât ele determina în mare parte costul de productie. Încadrarea în consumurile specifice pe fiecare sortiment reprezinta o premiza pentru fiecare unitate de panificatie.
Legat de stocuri, aceasta activitate trebuie orientata catre asigurarea continuitatii în procesul de productie si cel de desfacere, astfel încât sa nu existe întreruperi.
Un indicator utilizat în perioada precedenta si care se uilizeaza în prezent este productia marfa totala si pe grupe de produse care mai nou poarta denumirea de cifra de afaceri. Acest indicator este strâns legat de cercetarea de produse de panificatie, adica de necesitatea de consum ale populatiei. Consumul populatiei se stabileste pe baza vânzarilor cu amanuntul si a livrarilor unitatilor producatoare. Trebuie facute însa urmatoarele precizari:
- consumul nu include cantitatea de pâine si malai produse si consumate direct în gospodariile taranestie;
- între 1988-1989 consumul de pâine a fost normal si limitat;
- o parte din productia de pâine realizata în perioada 1991-1992 a fost utilizata la furajarea animalelor;
-    liberalizarea la alte produse decât pâine a dus la diminuarea consumului.
Obtinerea si livrarea productiei fizice la volumul, termenele, structura si calitatea cerute de parametri de afaceri si în conditii de eficienta maxima constituie însasi ratiunea de a exista oricarei unitati economice. Sunt vizate, în acest context, pe de o parte, productia obtinuta, iar pe de alta parte, productia marfa.
Valoarea productiei marfa poate fi studiata pe o baza structurala, avându-se în vedere diversele sale componente care reflecta profilul unitatii. O analiza a productiei obisnuite pe baza productiei marfa vizeaza urmatoarele aspecte:
- realizarea programelor de productie prognozate functie de contractele încheiate;
- dinamica fata de realizarile anilor anteriori;
- corelatia oferta-cerere;
- efectele economico-financiare ce decurg din variatia acestor indicatori.
Pentru a întelege aspectele legate de productia marfa obtinuta de societatea comerciala Spicul S.A. informatiile sunt sintetizate în tabelul urmator:

Structura productiei marfa pe grupe de produse la S.C. Spicul S.A.

Nr. crt.    Sortimentul    UM    Anii    Diferente 1998/1996
            1996    1997    1998   
1    Faina    t.    116916    48869    94216    -19,4
2    Pâine    t.    24136    21587    22196    -8
3    Zaharoase    t.    243    265    280    15
4    Specialitate    t.    92.4    129.5    119    28
    Total     t.    141387.4    70850.5    116811    -17.3

Din datele tabelului se desprind urmatoarele concluzii:
Productia marfa totala a înregistrat o scadere continua începând din 1996 de la 141387.4 t la 116811 t în 1998 (17%), scadere ce are ca explicatie faptul ca la principalele produse, faina si pâinea s-a înregistrat o scadere de 22000 t respectiv 2000 t.
Produsele care se situeaza într-o tendinta de crestere pe intervalul analizat sunt zaharoasele si specialitatile (cozonac, chifle, foi placinta). Cresterea productiei marfa la aceste sortimente se datoreaza unei cereri într-o continua crestere dar si preocuparii societatii de a deveni competitiva prin cresterea calitatii si diversificarea sortimentala.
Asa cum s-au mai aratat, alaturi de productia marfa, consumul specific de materii prime necesar pentru obtinerea unui kg de produs, prezinta o importanta deosebita, înregistrate de S.C. Spicul S.A. fiind sintetizate în tabelul urmator.

Consumurile specifice realizate de S.C. Spicul S.A.

Nr. crt.    Sortimentul    Consumul specific (Kg/Kg)    Consumul specific pe locuitor (Kg om/an)    Diferente
%
            1996    1997    1998    97/96    98/96
1.    Faina    1    6,12    5,84    6,10    -5    1
2.    Pâine    0,75    93,59    90,64    87,14    -3,2    -0,7
3.    Cozonac    0,72    1,21    1,01    1    -16    -18
4.    Blat tort    0,81    2,28    2,54    2,33    11    2
5.    Foi placinta    0,99    2,28    1,05    1,11    -53    -51
    Total    -    105,48    101,08    97,68    -3,8    -7,3

Din datele tabelului se pot evidentia urmatoarele concluzii generale:
În primul rând se observa ca se înregistreaza acelasi consum specific pentru obtinerea unui Kg de produs finit, ceea ce arata ca tehnologiile de productie se mentin pe linia acelorasi consumuri, în perioada 96-97 neexistând preocupari suficiente în directia reducerii consumurilor specifice.
Consumul total pe locuitor s-a situat într-o continua crestere, datorita în principal reducerii productiei marfa pe principalele sortimente de produse (faina si pâine) si într-o mai mica masura, cresterea numarului populatiei, deci a consumatorilor potentiali. Aceasta reducere poate avea si o semnificatie pozitiva si anume aceea a alimentarii tarii noastre la tendintele înregistrate în tarile dezvoltate, unde consumul de pâine pe locuitor este foarte scazut (sub 50 kg/an).
Este de asemenea de mentionat fenomenul pozitiv de crestere a consumului pe locuitor la o serie de produse, care necesita un consum specific ceva mai mare de faina pentru un kg de produs finit. Astfel la produsele: cozonac, blat, tort se constata o evolutie pozitiva a consumului specific pe locuitor, ca urmare a schimbarii modelelor de alimentatie a populatiei, de la modelul exclusiv bazat pe consum de pâine, catre acel model mai diversificat, în care ponderea produsului pâine se reduce în defavoarea specialitatilor, care, desi sunt mai scumpe, ele totusi sunt cerute de consumator pe piata.
În ceea ce priveste furnizorii, indiferent daca ne referim la materia prima (grâu), acestea provin, în proportie de 90% de la ROMCEREAL si restul de 10% de la producatorii particulari, realizându-se în principal în perioadele nefaste ale asigurarii cu resurse materiale.
 
Analiza diagnostic a potentialului financiar
Indicatorii financiari

Pornind de la scopul final al oricarei activitati economice si al oricarei societati comerciale, anume acele de obtinere de profit, societatea comerciala Spicul S.A. s-a înscris, cu toate eforturile pe aceste coordonate, dovada fiind preocuparile acesteia de a rationaliza cheltuielile de productie si de crestere a veniturilor totale si pe unitatea de produs, fenomen ce se rasfrânge asupra profitului.
Avînd în vedere considerentele de mai sus, este necesara o analiza atenta a cheltuielilor de productie pe total si pe elemente de cheltuieli, dar si pe produs.
În acest scop este utilizat tabelul urmator:

Structura cheltuielilor totale la S.C. Spicul S.A.
Nr.crt
I    Semifabricatie    1996    1997    1998
        mil. Lei    %    mil.lei    %    mil.lei    %
I.    Cheltuieli pt. exploatare din care:    40414    100    34715    100    47429    100
1.    Materii prime     27483    68    21282    65,3    33283    70
2.    Combustibil energ., apa    931    2,3    855    2,6    1260    2,6
3.    Amortiz., mijl. fixe    403    1    317,2    1    508    1
4.    Salarii brute     3218    8    4592,3    14,1    4605    9,7
5.    Chelt. privind amortiz. si prot. Sociala    179    0,4    112    0,3    1629,1    3,4
6.    Chelt. privind marfurile    4856    12    4898    15    5638,5    11,2
7.    Alte cheltuieli    3342    8,3    555    1,7    817    2
II    Cheltuieli financiare     137        527        672   
III    Cheltuieli exceptionale    52,5        254        73,5   
    Cheltuieli totale    40604        33394,2        48175   

Pe baza datelor din tabel putem trage urmatoarele concluzii:
- cheltuieli salariale prezinta oscilatii cu o tendinta de crestere;
- cheltuieli cu amortizarea s-au mentinut constante pe toata perioada analizata, având o pondere de 1% în totalul cheltuielilor;
- cheltuielile privind marfurile au scazut în totalul cheltuielilor pentru exploatare;
- o crestere în ponderea cheltuielilor pentru exploatarea din 1998 o înregistreaza cheltuielile privind asigurarea si protectia sociala;
-    cheltuielile materiale, ca pondere în totalul cheltuielilor au o tendinta de scadere în 1997 dupa care în 1998 înregistreaza o tendinta de crestere.
Cheltuielile financiare reprezinta în principal dobânzi si credite contractate de societate în anul 1996 pe perioada analizata au o tendinta de crestere.
Cheltuielile exceptionale au o pondere nesemnificativa în totalul cheltuielilor si reprezinta în general cheltuielile privind operatiile de capital.
În ceea ce priveste evolutia structurii cheltuielilor/unitati de produs, aceasta este reprezentata în tabelul urmator:

Evolutia cheltuielilor pe unitati de produs la S.C. SPICUL S.A.

Nr.crt.    Sortimentul    Anii    Diferente 1998/1996
        1996    1997    1998   
1.    Pîine    405    724    947    133
2.    Faina    516    628    794    53
3.    Foi placinta     794    905    1211    52
4.    Blat de tort    918    1150    1361    48
5.    Cozonac    1124    1454    2052    82

Din datele tabelului se pot desprinde urmatoarele concluzii:
- costul pe un kg de pîine a înregistrat o crestere cu un ritm de 133% ceea ce nu poate avea decât efecte nefaste asupra populatiei deci si asupra cererii de pâine;
- în cazul celorlalte grupe de produse, ritmul de crestere în perioada 1996-1998, care cuprind între 48% si 82% pe kg, crestere ce se datoreaza în exclusivitate cresterii preturilor la materiile prime de baza.
Pentru o analiza completa a activitatii comerciale Spicul S.A. este nevoie sa se studieze dinamica veniturilor realizate si sa se faca o comparare a acestora cu cheltuielile financiare aferente lor.

Dinamica veniturilor realizate

Nr. crt.    Specificare    Anii    Diferente 98/96
        1996    1997    1998   
        Mii lei    %    Mii lei    %    Mii lei    %   
1.    Venituri din exploatare    42861    99,4    3439,3    98,9    49416    99,8    115,2
2.    Venituri financiare     263,9    0,6    87,9    0,3    39,6    0,0    15
3.    Venituri exceptionale    9,3    0,0    284,5    0,8    89,6    0,20    959,5
4.    Venituri totale    43135    100    34766    100    49545,3    100    14,86

În perioada analizata 1996-1998 veniturile au crescut de la 41858,2 în 1996 la 48849,5 în 1998.
Aceasta crestere a veniturilor totale se datoreaza cresterii preturilor din perioada analizata sub indicele inflatiei (2,05 în 1996) si nu a cresterii productiei fizice.
Din 1993 societatea nu a beneficiat de subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif, având în vedere ca societatea este în domeniul de morarit si panificatie, domeniu strategic în care preturile produselor sunt preturi maximale impuse de Guvern.
Rezultatele obtinute în perioada analizata arata ca societatea comerciala a realizat profit si a reusit sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate.
Astfel rezultatele din exploatare arata ca în activitatea productiva, societatea chiar daca a realizat profit, rata profitului acestei societati este descrescatoare.
Rezultatele exceptionale arata ca în activitatea exceptionala societatea a înregistrat profit în 1997 când veniturile acestei activitati provenite în mare parte din operatiuni de capital au fost mai mari decât cheltuielile pentru aceste operatiuni si alte cheltuieli de sponsorizare.

Analiza a fost facuta pe baza datelor din tabelul urmator:

Nr. Crt.    Specificatie    1996    1997    1998
1.    Venituri din exploatare    42861    34393,8    49416
2.    Cifra de afaceri    38306,9    33747    50456
3.    Venituri financiare    263,9    87,9    39,6
4.    Venituri exceptionale    9,3    284,5    89,6
    Venituri totale    43134    34766    49545,3
5.    Cheltuieli pt. exploatare     40414    34715    47429
6.    Cheltuieli financiare    137    527    672
7.    Cheltuieli exceptionale    52,5    254    73,5
    Cheltuieli totale    40604    33394,2    48175
8.    Rezultate din exploatare    2445    1778    1986
9.    Rezultate financiare    126    -438    -632
10.    Rezultate curente    2572    1339    1354
11.    Rezultate exceptionale     -43,1    32,7    17,2
12.    Rezultat brut al ex.    2529    1372    703
13.    Rezultat net al exercitiului    1570    935    413







Principalele elemente de bilant ale S.C. SPICUL S.A.


Nr. crt.    Elemente de bilant    1996    1997    1998
1.    Active circulante    4636    6022,2    8431
2.    Active totale    21628    23303    36081
3.    Cifra de afaceri     38306    33747    50457
4.    Stocuri    1838    2128,2    3192,3
5.    Capital propriu    18379    18638    -
6.    Profit net    1570    936    1499
7.    Profit brut    2529,4    1372,3    2196
8.    Obligatii curente    3248,7    4665    7464
9.    Capital permanent    18379,2    18638,6    18638,7
10.    Active fixe    16993,2    17280,9    27650,3
11.    Cifra de afaceri (în cost)    35777    32375    48562,5

Utilizând datele din tabel si cunoscând relatiile de calcul se pot afla indicatorii principali, care se pot grupa astfel:
I. Rata de lichiditate, care la rândul ei se stabileste prin intermediul a trei rate:
a) rata lichiditatii generale, calculata dupa relatia:
 Active circulante/Obligatii curente
Pentru – 1996 avem:
 1,42
Pentru – 1997 avem:
 1,12
Dupa cum se observa rata se calculeaza ca raport între mijloacele de plata disponibile pe termen scurt (disponibilitati si creante sub forma de clienti, diversi debitori, efecte de primit, etc) si exigibilitatile pe termen scurt (furnizori, debitori diversi, efecte de platit) ceea ce înseamna ca raportul trebuie sa fie mai mare ca 1 pentru ca unitatea sa nu se confrunte în viitor cu o ruptura de trezorerie.
Atât în 1996 cât si în 1997 aceasta rata depaseste valoarea, deci societatea nu se confrunta cu efecte negative si face fata obligatiilor.
a)    rata lichiditatii curente se calculeaza dupa formula:
 (active circulante-stocuri)/o bligatii curente
Pentru 1996 vom avea:
 0,86
Pentru 1998 vom avea:
 0,70
b)    rata solvabilitatii generale se calculeaza dupa formula:
 active totale/obligatii curente
Pentru 1996 avem:
 6,6
Pentru 1998 avem:
 4,83
Solvabilitatea patrimoniala defineste capacitatea de a face fata scadentelor pe termen scurt; este fluxul încasarilor si cel al cheltuielilor.
Nivelul solvabilitatii arata ca societatea se poate bucura de încrederea furnizorilor si creditorilor sai.
II. Rata de echilibru financiar, este data de sase indicatori dintre care trei sunt mai importanti:
a)    rata autonomiei financiare care se calculeaza dupa relatia:
  capital propriu/capital permanent
Pentru 1996 avem:
 1
Pentru 1998 avem:
 1
Rezulta ca societatea este indepedenta fata de creditorii sai permanenti.
b) Rata de imobilizare a activelor totale care se calculeaza pe baza relatiei:
 active fixe/active totale
Pentru 1996 avem:
 0,78
Pentru 1998 avem:
 0,76
Se înregistreaza deci o mobilizare puternica a activului total, ceea ce reprezinta un fenomen negativ prin aceea ca în caz de faliment societatea nu se poate reorienta catre o alta activitate datorita specificului utilajelor de care dispune.
b)    Rata de finantare a stocului care se calculeaza astfel:
 (capital permanent-active fixe)/stocuri
Pentru 1996 avem:
 0,75
Pentru 1998 avem:
 -2,8
III. Rate de gestiune
a)    rotatia imobilizarilor
 cifra de afaceri/stocuri imobilizate
Pentru 1996 avem:
 2,25
Pentru 1998 avem:
 1,82
Rezulta ca numarul de rotatii ale activelor imobilizate a avut o evolutie descrescatoare. Cauza rezida în faptul ca în timp ce activele imobilizate cresc, cifra de afaceri a crescut mai încet.
b)    rotatia stocului care se calculeaza astfel:
 cifra de afaceri/stocuri
Pentru 1996 avem:
 20,82
Pentru 1998 avem:
 15,8
Rezulta ca viteza de rotatie a crescut datorita faptului ca ritmul de crestere al cifrei de afaceri este inferior aceluia de crestere a stocurilor.
c)    rotatia activului total
 cifra de afaceri/activul total
Pentru 1996 avem:
 1,77
Pentru 1998 avem:
 1,39
Deci numarul de rotatii ale activului fata de 1996 este mai mic deoarece rata de crestere a activelor totale este mai mare decât cea de crestere a cifrei de afaceri.
IV. Ratele rentabilitatii care cuprind urmatoarele rate:
a)    rata rentabilitatii financiare
 profit net *100/capital propriu
Pentru 1996 avem:
 8,54%
Pentru 1998 avem:
 8,04%
b)    rata rentabilitatii economice
 profit brut *100/capital permanent
Pentru 1996 avem:
 13,76%
Pentru 1998 avem:
 11,78%
Prima rata se utilizeaza pentru comparatiile interne iar cea de-a doua rata este folosita pentru comparatiile cu alte societati comerciale.
c)    rata rentabilitatii veniturilor
  profit brut*100/cifra de afaceri
Pentru 1996 avem:
 6,6%
Pentru 1998 avem:
 4,35%
d)    rata rentabilitatii resurselor consumate
 profit brut*100/cifra de afaceri
Cifra de afaceri este exprimata în costuri
Pentru 1996 avem:
 7,07%
Pentru 1998 avem:
 4,52%
Pe baza rezultatelor obtinute rezulta ca rata lichiditatii generale a scazut de la 7,07% în 1996 la 4,52% în 1998.